Analiză: Este AfD un risc de securitate? Disputa privind „întrebările de spionaj”
Prea complicat? 🐿️ Citește versiunea „Scurt și Clar” aici.
Control parlamentar sau serviciu pentru Moscova? Acuzațiile sunt grave.
Este una dintre cele mai grave acuzații care pot fi aduse unui partid de opoziție: trădarea. În cadrul dezbaterii generale, vicepreședintele grupului parlamentar SPD, Dirk Wiese, a atacat frontal AfD. El susține că partidul nu își folosește drepturile parlamentare pentru a controla guvernul, ci pentru a spiona date sensibile pentru Rusia și China. Cât adevăr există în această acuzație?
Puncte cheie
- Acuzația: SPD susține că AfD pune întrebări specifice pentru a colecta informații pentru puteri străine.
- Țintele: Întrebările vizează adesea infrastructura critică, logistica militară și măsurile de securitate.
- Context: Scandalurile recente de spionaj care implică angajați AfD alimentează suspiciunile.
- Apărarea: AfD respinge acest lucru ca fiind o manevră de distragere a atenției și insistă asupra dreptului său de a controla guvernul.
🇷🇴 Context pentru români
Ce este „Kleine Anfrage”?
În Bundestag-ul german, „Mica Interpelare” este echivalentul unei interpelări parlamentare sau întrebări scrise în Parlamentul României. Guvernul este obligat să răspundă. Acesta este un instrument cheie de control într-o democrație.
De ce este controversat?
Imaginați-vă că un partid din Parlamentul României ar fi acuzat că cere planurile detaliate ale sistemului energetic național pentru a le trimite la Moscova. În Germania, acuzația că AfD acționează ca „brațul lung al Kremlinului” are o greutate similară.
AfD și AUR:
AfD este adesea comparat cu AUR din România (naționalist, suveranist). Ambele partide sunt criticate pentru retorica lor și pentru pozițiile care uneori par să favorizeze interesele rusești în detrimentul celor europene.
Acuzația: „Cereri de recunoaștere"
Dirk Wiese (SPD) nu și-a ales cuvintele cu prudență. El a calificat numeroasele „Mici Interpelări" ale grupului AfD drept „cereri de recunoaștere". Suspiciunea sa: Partidul cere în mod deliberat informații care ar putea fi de interes pentru serviciile secrete străine.
„Marea provocare pentru nava Germania este că există oameni în sala mașinilor din partidul dvs. care încearcă să facă găuri în nava Germania, pentru că nu reprezintă interesele germane, ci interesele rusești." — Dirk Wiese (SPD), Dezbatere Generală 26.11.2025 [📺 00:36:21]
Wiese a menționat, de asemenea, peste 7.000 de interpelări parlamentare relevante pentru securitate depuse de fracțiunea AfD.
Adesea este vorba despre:
- Detalii despre infrastructura critică (rețele electrice, uzine de apă).
- Logistica militară și mișcările trupelor.
- Măsurile de securitate în clădirile publice.
Instrumentul: „Mica Interpelare"
În principiu, „Mica Interpelare” este unul dintre cele mai importante instrumente ale opoziției. Ea obligă guvernul să dea socoteală. În fiecare legislatură sunt depuse mii de astfel de cereri. Cu toate acestea, experții în securitate observă de mult timp o ciudățenie la AfD: profunzimea detaliilor în subiectele legate de securitate este neobișnuit de mare.
Între transparență și secret: Guvernul trebuie adesea să cântărească ce poate răspunde.
Context: Cazuri de spionaj
Această acuzație nu vine din senin. În ultimele luni au avut loc mai multe scandaluri care au implicat angajați și politicieni AfD:
Cazul Krah: Un angajat al candidatului principal AfD, Maximilian Krah, a fost arestat sub suspiciunea de spionaj pentru China.
Cazul Bystron: Deputatul Petr Bystron a fost anchetat pentru suspiciunea de a fi primit plăți în numerar de la o rețea pro-rusă.
Aceste incidente alimentează suspiciunea că granițele dintre activitatea parlamentară și influența puterilor străine au devenit neclare în anumite părți ale AfD.
Reacția AfD
AfD respinge acuzațiile cu indignare. Ei văd în aceasta o manevră a guvernului de a distrage atenția de la propriile eșecuri și de a discredita opoziția. Ei susțin că întrebările sunt necesare pentru a descoperi neregulile și a controla guvernul – ceea ce este exact treaba lor.
Concluzie: O linie fină
Wiese nu a prezentat dovezi că răspunsurile la „Micile Interpelări” curg direct spre Moscova. Dar daunele politice au fost făcute. Dezbaterea arată cât de mult a avut de suferit încrederea în integritatea Parlamentului. Pentru organele de securitate, aceasta rămâne o dilemă: trebuie să răspundă opoziției, dar nu vor să divulge secrete de stat. Răspunsurile rămân adesea vagi sau sunt clasificate ca „SECRET” – ceea ce AfD folosește la rândul său ca dovadă a mușamalizării.